Top
  • Mânăstirea Curtea de Argeș sau mânăstirea lui Neagoe Basarab (cum i se mai spune) este construită cu siguranță pe un loc sacru, un loc pe care au mai existat și alte edificii religioase. Un prim indiciu îl găsim în corespondența dintre Vladislav Vlaicu și viitorul mitropolit Hariton, în care i se descrie acestuia locul în care și-ar avea sediul în cazul în care ar accepta să vină în Țara Românească. Din această descriere se poate deduce că reședința mitropolitului Țării Românești era pe locul actualei mânăstiri. Ce știm însă cu siguranță și este atestat documentar este că în 1439 Vlad Voievod zis Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân sfințea în ziua de Adormirea Maicii Domnului o mare catedrală având hramul acelei zile sfinte. Probabil că Vlad Dracul a construit această catedrală mitropolitană din dorința de a închide gura celor care îl acuzau că ar fi trecut la catolicism. Din nefericire catedrala

  • La Argeș nu a fost numai o curte domnească ci și un oraș activ, organizat pe bresle ca toate orașele din Apusul Europei. Una dintre cele mai puternice bresle argeșene, formată din români, era breasla olarilor. Argeșenii știau să împodobească oalele lor cu smalț verde, secret ajuns pe căi tainice la ei din Constantinopol. Breasla Olarilor s-a instalat pe Dealul Plopișului, deal ce conține un zăcământ de argilă cu plasticitate ridicată ce ușura munca acestor meșteri. Fiecare breaslă avea nevoie și de o biserică și la poalele dealului găsim o bisericuță frumoasă, cu intrare laterală și o pictură țărănească de secol al XIX-lea în care moartea este pictată pe exterior. Despre vechimea bisericii există trei variante: prima ne spune că ar fi din vremea marelui domn creștin Constantin Brâncoveanu bazată pe o inscripție ce ne vorbește despre ,,Marele Voivod Constantin”. Teoria este contrazisă într-o oarceare măsură de un mormânt al unei monahii, Salomia dintr-un an anterior domniei marelui voivod. Tocmai de aceea istoricii s-au repliat și consideră că

  • Ansamblul Feudal Curtea Domnească de la Argeș cuprinde doar o mică parte a Curții Domnești de odinioară. Găsim în interiorul său ruinele a două case, spre sud-vest Casa Basarab I (numită impropriu așa ea fiind construită într-o perioadă anterioară) iar spre Nord Casa lui Neagoe Basarab, o casă care a beneficiat de facilități demne de un conducător luminat, pivniță de vinuri și baie. Neagoe Basarab a locuit în ambele case în perioada în care venea să verifice construcția Mânăstirii Argeșului. În curte exista și o fântână cu apă radioactivă (s-a dovedit asta la sfârșitul anilor 60 ) ceea ce ar explica moartea prematură a lui Neagoe și a unor copii ai săi. În pivnițele Casei Basarab I s-au descoperit în anii 20 niște vulturi uriași ceea ce întărește teoria că Țara Românească a avut inițial ca stemă Acvila și nu Corbul. Biserica Domnească denumită de specialiști Argeș II este construită în stil pur bizantin de cruce greacă înscrisă având straturi alternative

  • Pe o poziție dominantă ce străjuiește Curtea Domnească de la Argeș se găsesc ruinele unei mici biserici cu numele ciudat de Sân Nicoară. De unde acest nume și ce este cu această biserică ce are un turn nefiresc de înalt? Nicoară este alintul popular pentru Nicoale, deci probabil Hramul Bisericii este Sfântul Nicolae. Dar Sân? Imediat au apărut speculațiile legate și de anumite legende ale locului cum că ar fi fost o biserică romano-catolică dată spre folosință soțiilor catolice ale Domnilor Țării Românești. Arhitectura bisericii este însă una bizantină asemănătoare unor edificii aflate astăzi și ele în ruină de la Nesebăr (Messembria), Trapezița(Târnovo), Constantinopol sau Nicopole. Pictura puțină câtă s-a mai păstrat este și ea bizantină și aparține secolului al XIII-lea de unde și prezumpția că această biserică a fost construită în secolul al XIII-lea. Deși este evident că vorbim de o biserică ortodoxă, nu este exclus ca pe termen scurt, în anumite împrejurări, să fi fost dată în folosință Doamnelor Țării și să fi slujit în ele

  • Muzeul Municipal Curtea de Argeş este situat în imediata apropiere a Bisericii Domneşti, în centrul oraşului, intr-o cladire monument istoric, datand din anul 1896 iar prin exponatele ce se regasesc aici releva istoria de secole a a primei capitale a Tarii Romanesti – Curtea de Arges. Muzeul Municipal Curtea de Argeş detine peste 14.000 exponate provenind din descoperiri istorice si arheologice facute in zona Argesului dar si din donatii si sunt expuse in sapte sali aranjate dupa criteriul cronologic. Exponatele Muzeul Municipal Curtea de Argeş sunt obiecte de cult, arme, bijuterii, colecţii numismatice, documente, statuete din bronz ale domnitorilor de la Argeş etc. Cum la Curtea de Arges , in secolul XIV s-a infiintat de catre Vladislav I prima monetarie a Tarii Romanesti, colectia numismatica din Muzeul Municipal Curtea de Argeş este una semnificativa, cuprinzand monede dacice, romane, medievale, inclusiv monede de la regele maghiar, Carol Robert de Anjou. Multe dintre aceste monede au fost gasite la Curtea de Arges, fapt ce dovedeste importanta ca

Proiect realizat de
Asociația Montană Vidraru
cu sprijinul Consiliului Județean Argeș
Consiliul Judetean Arges
Urmărește-ne
Rss Facebook